Separarea omului de maimuţă, punctul culminant de pe AXA EVOLUŢIEI, descoperit de cercetători

În cadrul unei estimări, oamenii s-au separat de neanderthalieni acum 300.000 de ani. Însă în urma altor cercetări, experţii susţin că s-ar fi separat acum 600.000 de ani. De asemenea, omul modern şi maimuţele s-au separat acum 6,5 sau 13 milioane de ani. 

Din cauza acestor neînţelgeri, cercetătorii au încercat să studieze evoluţia umană din diferite unghiuri. Pentru a data separările din lanţul evoluţiei, geneticienii au utilizat ceasul molecular. Aceste mutaţii sunt reprezentatea de sustituirea sau schimbarea unor litere din codul genetic care nu afectează şansele unui organism de a trăi sau a se reproduce. 

• Un expert NASA explică de ce niciun astronaut nu a părăsit vreodată atmosfera Pământului
• Americanii de vârstă mijlocie sunt mai singuri decât adulții din alte țări și din alte grupe…

Dacă aceste mutaţii apar în ordine cronologică, calcularea momentului în care două organisme genetice împart aceiaşi strămoşi ar fi mult mai uşoară cu ajutorul divizării numărului genetic al diferenţelor dintre cele două.

Primele fosile ale oamenilor s-au diferenţiat de cimpanzei prin faptul că aparţineau unor creaturi bipede, aceasta fiind prima diferenţă dintre hominis şi maimuţă. FOsilele datează de acum 7 milioane de ani, aşadar separarea omului de maimuţă s-ar fi produs în această perioadă. Prin divizarea numărului de diferenţe genetice dintre maimuţe şi oameni cu 6,5 milioane de ani se obţine rata mutaţiilor.

Astfel, rata este de 0,000000001 de mutaţii ale ADN-ului în fiecare an. 

Unii cercetători susţin că numărul nu este corect deoarece ceasul molecular variază în funcţie de specie, sex şi tipul mutaţiei. La oameni, rata mutaţiilor este diferită în special între sexe şi vârste 

Aşadar, rata mutaţiilor nu poate determina data separărilor relevante din evoluţia umană. Însă cercetătorii sunt siguri de anumite evenimente din timpul evoluţiei umane. 

Cu ajutorul metodelor computerizate şi prin introducerea variabilelor reproductive, cercetătorii au reuşit să estimeze momentul separării care este acelaşi cu momentul în care a fost datată fosila. O nouă abordare se bazează pe cercetarea mutaţiilor care sunt independente de alte copii ale ADN-ului.

Sursa: The Guardian 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: